azi la 08:07
Rasfoiam agenda telefonului..
N-aveam intentia sa sun pe nimeni..doar citeam numele si-ncercam sa-mi amintesc cate ceva despre fiecare..
Unii sunt prezente vii in viata mea..altii..mi-au lasat amintiri mai mult sau mai putin placute..
Doua nume mi-au ramas intiparite in minte chiar si dupa ce telefonul era pus de mult intr-un colt de raft..
Ma gandeam.".maine e luni..ce-ar fi sa-i sun?..asa..fara motiv..sa-i salut si sa vad ce fac...."dar in acelasi timp am batut in retragere…
Mai bine nu…
Ii las trecutului locul care i se potriveste..adica..in trecut..nu?
De ce sa rascolesc, sa-nvart cutinte-n rani..sa reincep ceva ce mi-am dorit odata ingropat..?
E mai bine asa..
…
Fiecare suflet care trece si poposeste pentru scurt sau lung timp prin viata mea..imi lasa ceva..
Mult, putin, frumos, urat…totusi nu-mi da voie sa uit niciodata.
Fie ca mi-au luminat diminetile sau zilele cu zambete largi, glume mai mult decat potrivite in acele momente, fie ca ca mi-au adus bucurie, implinire, tristete, lacrimi,disperare ..nu cred ca voi uita pe niciunul
E ceea ce numesc eu scoala vietii..alaturi de lectii, evenimente, fapte, “socuri”…si relationarea cu acesti oameni m-a ajutat enorm:sa vad unde gresesc, unde ma”ambalez”prea tare, unde sunt prea toleranta sau prea aspra…
....mai am multe de invatat....
…
Cu-n creion si-o fila de caiet..imi fac lista de prioritati pentru maine…
Sotul se joaca,impusca,lupta,biruieste
in joaca lui pe calculator…
Sunt momentele lui de copil....un copil care mi-e exagerat de drag !
, Piticii, fiecare cu cate-o masinuta, imita zgomotele motoarelor si claxoanelor , imi zambesc si din cand in cand ma privesc sau ma intreaba cate ceva..
Ii privesc..pe toti trei..ma simt asa de implinita…zambesc..imi joaca cateva lacrimi in ochi..dar le alung imediat..
N-aduce nefericirea destule lacrimi….?
Realizez cat de tare se transmite starea mea in sufletele lor..Nu c-ar fi prima oara cand vad asta...
Daca eu sunt nervoasa,agitata,transmit asta tuturor..la fel si linistea..o regasesc pe chipurile lor
Dac-as putea fi mereu calma si organizata…
.....
Ma simt atat de frumoasa cand sunt cu ei..desi nu ma privesc in nicio oglinda..desi am atatea complexe..desi poate nici nu m-am pieptanat sau nu mi-am spalat ochii..dar ma vad in privirea si-n dragostea lor..si e atat de pura si adevarata...
"-mama..mama..ma vad in ochii tai!
-da?si cum esti?
-fumoasa!tu te vezi in ai mei?
-da!
-si cum esti?
-si mai frumoasa...."
N-aveam intentia sa sun pe nimeni..doar citeam numele si-ncercam sa-mi amintesc cate ceva despre fiecare..
Unii sunt prezente vii in viata mea..altii..mi-au lasat amintiri mai mult sau mai putin placute..
Doua nume mi-au ramas intiparite in minte chiar si dupa ce telefonul era pus de mult intr-un colt de raft..
Ma gandeam.".maine e luni..ce-ar fi sa-i sun?..asa..fara motiv..sa-i salut si sa vad ce fac...."dar in acelasi timp am batut in retragere…
Mai bine nu…
Ii las trecutului locul care i se potriveste..adica..in trecut..nu?
De ce sa rascolesc, sa-nvart cutinte-n rani..sa reincep ceva ce mi-am dorit odata ingropat..?
E mai bine asa..
…
Fiecare suflet care trece si poposeste pentru scurt sau lung timp prin viata mea..imi lasa ceva..
Mult, putin, frumos, urat…totusi nu-mi da voie sa uit niciodata.
Fie ca mi-au luminat diminetile sau zilele cu zambete largi, glume mai mult decat potrivite in acele momente, fie ca ca mi-au adus bucurie, implinire, tristete, lacrimi,disperare ..nu cred ca voi uita pe niciunul
E ceea ce numesc eu scoala vietii..alaturi de lectii, evenimente, fapte, “socuri”…si relationarea cu acesti oameni m-a ajutat enorm:sa vad unde gresesc, unde ma”ambalez”prea tare, unde sunt prea toleranta sau prea aspra…
....mai am multe de invatat....
…
Cu-n creion si-o fila de caiet..imi fac lista de prioritati pentru maine…
Sotul se joaca,impusca,lupta,biruieste
in joaca lui pe calculator… Sunt momentele lui de copil....un copil care mi-e exagerat de drag !
, Piticii, fiecare cu cate-o masinuta, imita zgomotele motoarelor si claxoanelor , imi zambesc si din cand in cand ma privesc sau ma intreaba cate ceva..
Ii privesc..pe toti trei..ma simt asa de implinita…zambesc..imi joaca cateva lacrimi in ochi..dar le alung imediat..
N-aduce nefericirea destule lacrimi….?
Realizez cat de tare se transmite starea mea in sufletele lor..Nu c-ar fi prima oara cand vad asta...
Daca eu sunt nervoasa,agitata,transmit asta tuturor..la fel si linistea..o regasesc pe chipurile lor
Dac-as putea fi mereu calma si organizata…
.....
Ma simt atat de frumoasa cand sunt cu ei..desi nu ma privesc in nicio oglinda..desi am atatea complexe..desi poate nici nu m-am pieptanat sau nu mi-am spalat ochii..dar ma vad in privirea si-n dragostea lor..si e atat de pura si adevarata...
"-mama..mama..ma vad in ochii tai!
-da?si cum esti?
-fumoasa!tu te vezi in ai mei?
-da!
-si cum esti?
-si mai frumoasa....
" 
One Comment
americanii au o vorba, destul de plina de intelepciune. Unii oameni vin in viata noastra"for a reason" (pentru un motiv) si altii"for a season" (pentru un sezon).
Trebuie sa acceptam. Concluzia ta este atit de adevarata si este asa un lucru intelept sa realizezi ca tu mentii atmosfera caminului tau.
Un alt lucru intelept care l-am descoperit - faptul ca stii sa te bucuri de clipa aia in care ai vazut pacea si linistea plutind in casa ta... Pai altii umbla turbati dupa fericire cind fericirea este exact acolo unde ai vazut-o tu...alta nu este.
Blessings, fetita dulce. Roaga-te pentru pacea familiei tale, ca Dumnezeu sa va tina pe toti sanatosi si multumiti cu ceea ce aveti. Si avindu-va unul pe altul sa stiti ca aveti absolut TOT ce se poate avea pe lumea asta. Nimic altceva nu conteaza.
Te imbratisez...
Trimiteți un comentariu