A fost si Mosul. Si-a fost la cei ce-si permit sa-l primeasca si sa-l omeneasca.
Amaratii au ramas tot cu ghetutele goale, fara foc in sobe sau un blid de ciorba pe masa.
Sarbatorile astea nu-s decat o stare de spirit.
Pentru mine n-au nicio semnificiatie, cu exceptia celei religioase.
E Sfantul Nicolae, e Nasterea Domnului.
Nu-i casa impopotonata, munte de cadouri sub brad si mancare de-aruncat dupa cateva zile.
Da...le-am experimentat si eu ani de zile, am crescut cu ele, am pus in balanta si-am inteles, apoi am ales.
Am ales cumpatarea si bunul simt, am ales compasiunea pentru cei mai putin norocosi, am ales adevarul in fata copiilor mei, in schimbul himerelor si amagirilor pe care la un moment dat le vor descoperi singuri.
Categoric multi ma vor condamna, nu scriu pentru nimeni, nici pentru preaslavirea personala, o scriu  la fel cum scriam si pastram scrisorile acu' 20 de ani, care cu un simplu delete nu pot fi sterse.
Fiti mai buni cu cei necajiti, dati-le din prea multul dumneavoastra, impartiti cu ei bucata de paine ce-o aveti pe masa, cei dragi nu tanjesc dupa o haina sau un dulce, le primesc cu sau fara aceste Sarbatori.Daca nu puteti, oferiti-le macar o vorba buna, nu costa nimic.

Sa fiti bine.






Nu prea-mi pace mie copy/paste, mai ales aici, unde scriu EU, dar textul asta am simtit ca-l vreau aici :), sa-l recitesc cand doresc, fara sa caut in pagini de carte sau in documente de pe desk :).
Nu cred in perfectiune, cred ca devii ceea ce devii tocmai prin/impreuna cu - cel de langa tine, dar....mi-a placut :)
thx.ladycris :)
"

Cel mai frumos gen de femeie...: - )


"Unora le plac blondele, altii prefer brunetele, unii se dau in vant dupa roscate. Unii prefera femeile slabe, altii mai plinute, unii cele cu pistrui, altii cele cu parul scurt. Gusturile nu se discutam de aia e si frumos.

Suntem liberi sa alegem ce vrem, sa gustam fix ce ne place. In capul fiecarui barbat exista o idee despre cum sa arate femeia ideala. Vrem, nu vrem ne gandim la asta. Ne place sa fie senzuala, tandra, poate ne place o femeie sigura pe ea, poate una foarte sensibila si naiva. Fiecare cu filmul lui.
Exista femeia “de bifat”. Femeia aia pe care orice barbat o vrea langa el la un moment dat. E o chestie de marcat. Toti ne gandim la ea, unii au avut asa ceva langa, altii nu. Exista femeia ..femeie. Aia naiva, sensibila, aia care mereu zboara, plina de vise si idealuri. Aia care vrea sa traiasca totul ca in filme, ca in basme, ca in vise. Femeia care crede ca poate ajunge cu tine acolo unde isi doreste.
Exista femeia “ideala”. Aia de care te indragostesti pentru ca e asa cum iti place insa in cel mai scurt timp se transforma. Adica a jucat un rol. Este foarte frumoasa si pare sa fie asa si la interior. Eu ii spun femeia tapet. Toate sunt tipuri de femei pe care la un moment dat ni le dorim, cu ardoare. Experienta cu ele este benefica. Poti invata o gramada de lucruri. Si amandoi sunteti mai bogati dupa o astfel de experienta. In general. Mai exista un tip de femeie. Si despre ea vorbim astazi.
Intalnesti la un moment dat in viata ta o femeie de genul asta. Habar nu am cum sa o cataloghez. Este o femeie sensibila, normala, nu iti pica fata pe jos cand o vezi, nu iti iese aparent cu nimic in evidenta la prima vedere. Nu este o frumusete care sa te tampeasca, care sa rupa ceva in tine de la prima vedere. Este ceva mult mai tare. Are o privire blanda, patrunzatoare, este o femeia care are multa afectiune si care nu se sfieste sa o impartaseasca cu tine, pur si simplu, natural, fara sa isi puna semne de indoiala, fara sa se gandeasca ca ea ofera prea mult.
Este o femeie calda, delicata, completa din multe puncte de vedere. O femeie care te completeaza prin simpla prezenta, o femeie care face exact de trebuie sa faca fix in momentul in care trebuie sa faca. O femeie care o sa actioneze exact asa cum ai vrea tu sa actioneze, o femeie care te va lasa cu gura cascata in clipa in care o sa faca un gest simplu. Un gest care o sa iti placa la nebunie, care o sa te marcheze, prin simplitate si inocenta, prin frumusete si naturalete.
Este femeia pe care vrei sa o descoperi in fiecare zi, vrei sa mai te imbogatesti cu putin din bogatia ei. Este genul de femei care cand ai patit ceva, ai o problema,o sa te priveasca fix in ochi,  o sa te mangaie delicat pe fata si o sa iti spuna ca atata vreme cat sunteti amandoi..orice problema se poate rezolva. Este genul de femeie care te pune peganduri..si asta e de bine. Te face sa te gandesti ca esti un om fericit. Ca ea te-a ales, ca esti al ei, ca toti au pierdut razboiul asta si ca tu esti singurul care l-a castigat. Este femeia langa care iti faci ganduri, planuri, femeia langa care poti sa visezi, femeia langa care poti sa plangi, sa te impresioneze ceva si sa arati asta.
Femeie pe care vrei sa o strangi de mana pe strada, femeia langa care vrei sa si dormi nu doar sa te culci, este femeia aia cu care diminetile friguroase ti se par calde, femeia cu care vrei sa stai toata ziua in pat, doar sa o vezi acolo, cu tine…doar voi, voi doi. E femeia cu care nu vrei sa pari altceva decat ceea ce esti, nu vrei sa o impresionezi prin ceea ce nu esti…ii spui franc in fata cine esti, ce vrei, cum vrei…este femeia langa care esti gol si atunci cand esti imbracat. Este femeia care te intelege, care te mangaie si iti spune o vorba buna, din suflet. Nu vrea sa fii zmeul zmeilor, nu vrea sa te dai leu, nu vrea sa o arzi Rambo. Ea te vrea fix asa cum esti. Ala de care s-a indragostit ea.
Femeia asta stie sa gestioneze perfect o relatie. Stie ca nu esti doar al ei, stie ca ai prieteni, ca vrei sa iesi cu ei, intelege ca nu mergi cu ea in locul X doar pentru ca nu iti place acolo si nu vrei sa ii strici seara. este intelegatoare si are incredere in tine.iti da o sigurata pe care nicio alta femeie nu o da. Nu asteapta de la tine chestii pe care nu poti sa le oferi. Nu vrea sa te bage in filmele ei care tie nu iti plac. Nu vrea sa faca din tine nimic altceva decat ceea ce esti. Femeia asta stie una si buna..ca trebuie totul sa fie natural, firesc. Te vrea fix asa cum esti.
Cu glumele tale cateodata proaste, cu carisma ta, cu imaturitatea ta. Te vrea asa alintat, cateodata nesigur, te vrea pentru umorul tau, pentru ca mereu esti optimist, mereu esti cu zambetul pe buze. Te vrea pentru ca esti timid, retras, te vrea pentru ca spui ca nu ai nevoie sa socializezi intr-o seara si ea chiar apreciaza asta si te lasa in pace, te vrea pentru copilariile din capul tau, te vrea pentru ca esti cu picioarele pe pamant, te vrea pentru ca ii oferi siguranta, maturitate. Te vrea pentru dragostea pe care o oferi, te vrea pentru stangaciile tale, pentru slabiciunile tale, pentru bunatatea ta.
Te vrea pentru ca esti altruist, te vrea pentru ca spui tampenii cateodata la care ea se amuza, te vrea pentru ca te superi aiurea pe o prostie, te vrea pentru ca ii dai un mesaj gol la cinci dimineata si asta inseamna ca te gandesti la ea. Femeia asta este cea care te face sa iti reconfigurezi traseul. Sa vezi unele lucruri la ea care sa iti placa enrom de mult si la care nu te gandeai niciodata. Si uite asa..ajungi in mijlocul patului cu aceasta femei si ai in coltul gurii un zambet tamp in timp ce ea se alinta in bratele tale si spune lucruri simple si frumoase. Este o treaba greu de expicat.
Femeia asta este un pachet minunat. Adica este o combinatie letala. O combinatie frumoasa. Cea mai frumoasa. Femeile aste sunt un palat care la interior arata la fel de bine ca la exterior. Nu este nimic lasat de izbeliste. Totul este asezat cu grija la locul lui. Este un univers in care vrei sa ajungi si nu iti doresti sa mai iesi. Este o usa pe care odata ce ai intrat vrei sa o inchizi cu o mie de zavoare. Sa nu intre nimeni si nici tu sa nu mai iesi de acolo."

                                                                           sursa: Blogul lu` otrava"



Parca-i din ce in ce mai greu sa supravietuiesti in lumea celor mari.
Nu, nu mari ca varsta si nici de statura lui Guliver, ci oameni mari cu statut social si  financiar onorabil, pentru care totul se reduce la bani, bani si iarasi bani...
Oameni care uita ca, poate, vreodata au avut si ei suflet si-au luat hotarari ascultandu-si-l,si uita ca daca ei l-au pierdut mai sunt altii care si-l pastreaza cu sfintenie.
Parca acesti oameni au ajuns sa se comporte imoral si nu din necesitate, ci pentru ca se simt indreptatiti de statutul pe care-l au sa faca acest lucru...."pentru ca pot"....
Mint, inseala, iti resping agresiv parerile desi sunt constienti ca ai dreptate.






"Motivatia este un combustibil major cand vine vorba de actiunile noastre, iar puterea ei este nemarginita.  Sa poti sa iesi din labirintul apatiei si sa te trezesti din somn dimineata cu nerabdare pentru a incepe noua zi, este un lucru minunat insa acest lucru se intampla atunci cand suntem motivati si vom fi dobandit secrete din arta de a fi un invingator."
Ce frumos spus!
Dar pentru a gasi si aplica motivatia vei trece prin toate etapele pana cand vei indrazni sa zpui - zboara!

Exista lucruri si persoane pe care-n ciuda faptului ca ne fac rau, mult prea rau, cu sau fara voia lor, fie pentru ca ne creeaza dependenta, fie te manipuleaza, fie pentru ca ne genereaza obsesii ,ne-ncapatanam sa le tinem aproape, pentru ca ne-am obisnuit cu ele si cu confortul de-a le sti acolo, cu falsa iluzie ca sunt exact ceea ce ne trebuie. Tocmai aceste lucruri altereaza sanatatea fizica si mentala.

De nimic pe lumea asta n-ar trebui sa te legi orbeste, nicio dependenta n-ar trebui sa te subjuge , dar daca totusi a facut-o e timpul sa-ti obtii eliberarea.N-o vei putea face perseverand in aceleasi obiceiuri si trairi ci adoptand atitudinea corecta. N-am zis ca va fi usor, dimpotriva.Dar daca toate "semnele" iti arata ca tie iti faci rau, continuand vei fi cu atat mai aproape de autodistrugere.
Orice capcana in care , desi o stii acolo, te intorci si cazi din nou te duce cu un pas mai aproape de decaderea atat fizica cat si morala.
Dintre examenele vietii poate asta este unul dintre cele mai importante, intelepciunea de a distinge lucrurile care-ti fac rau si capacitatea de a te debarasa.Sa nu crezi ca nu stiu cat de greu este sa accepti ca te afli in aceasta inchisoare.Sa nu crezi ca n-am trait la fel ca si tine cu aceste scuze care te-au tinut legat pana ai simtit ca nu mai poti si ti-au dat falsa impresie ca n-ai ajuns aici.
Important este doar sa gasesti puterea in interiorul tau, orice ti-as spune eu vei accepta dar nu vei pune-n practica desi esti constient ca vrei sa te eliberezi de povara.
Fa astazi primul pas, recunoaste, accepta si doreste-ti sa gasesti in tine puterea de a te indeparta de ORICE iti face rau si te face captiv.

"Oamenii fericiti vor dezvolta incredere in ei si vor lua viata de la prezent spre viitor.
Oamenii nefericiti isi vor distruge increderea si vor lua viata dinspre trecut pana in prezent. Ei nu vad viitorul, sau il vad foarte scurt si intunecat."
Fii tu cel fericit si vor fi si cei din jurul tau. Faci parte dintr-un mecanism in care daca o piesa e deteriorata intreg motorasul scartaie..

Esti in fata unui aparat cu zeci de butoane. Pe unul scrie On si pe unul scrie OFF. Oare ce fac toate celelalte butoane? N-o sa stii decat cand vei hotari sa actionezi cu-ntelepciune, sa dai on la tot ce-ai pierdut in timpul dependentei si off lucrurilor si oamenilor care te-au subjugat, sa devii un om despre care se spune - Uite ca se poate!






Afectivitate Extraverta cu Intuitie Introverta – Cel care ofera

Modul primar de perceptie este concentrat pe exterior unde trateaza lucrurile in functie de felul in care simte vis-a-vis de ele, sau de felul in care ele se potrivesc sistemului sau de valori. Modul secundar este concentrat interior unde informatiile intra pe care intuitiva.
Persoanele cu profil ENFJ sunt indivizi concentrati pe oameni. Ei traiesc intr-o lume de oameni si posibilitati. Mai mult decat intalnim la celelalte profiluri, acestia au un talent extraordinar in lucrul cu oamenii. Ei inteleg oamenii si le pasa de ei si au o abilitate speciala de a scoate ce este mai bun din oameni. Interesul lor principal in viata este sa ofere dragoste, sustinere si sa faca oamenii sa se simta bine. Sunt concentrati pe intelegerea, sustinerea si incurajarea altora. Ei fac lucrurile sa se intample pentru altii si obtin din aceasta cea mai mare satisfactie a lor.
Deoarece persoanele ENFJ poseda aceasta extraordinara pricepe in a lucra cu oamenii au abilitatea de a determina oamenii sa faca exact ce doresc ei. Intra sub pielea oamenilor si ii determina sa aiba exact reactiile pe care le cauta. Aceste persoane sunt, in general, altruiste, dar acelea care care s-au dezvoltat psihologic mai putin sunt cunoscute pentru utilizarea puterii lor asupra oamenilor, manipulandu-i.
ENFJ sunt atat de conectati cu exteriorul lor incat este foarte important sa petreaca timp in solitudine. Acest lucru poate fi dificil pentru unii pentru ca au tendinta de a se judeca foarte dur si pot dezvolta ganduri negre cand sunt singuri. Prin urmare, ei pot evita singuratatea incarcandu-si viata cu activitati care implica alti oameni. Ei tind sa isi defineasca directia in viata conform nevoilor altora, fiind posibil sa nu isi mai dea seama ce nevoi au ei insisi. Este specific tipului lor de personalitate sa puna nevoile altora inaintea nevoilor proprii dar este necesar sa ramana constienti de nevoile personale pentru a nu ajunge sa se sacrifice in incercarea de a ajuta pe altii.
ENFJ tind sa fie mai rezervati in a se expune decat indivizii celorlalte tipuri de personalitate extravertita. Desi pot avea credinte puternice se abtin de la a le exprima daca acestea l-ar impiedica sa ii puna in valoare pe ceilalti. Pentru ca interesul lor primar este de a fi catalizatorul schimbarii pentru oameni este mai degraba posibil ca acestia sa interactioneze cu oamenii la nivelul lor, comportandu-se cameleonic mai degraba decat in mod individualist. Asta nu inseamna ca ei nu au opinii. Ei au opinii si valori bine definite pe care le pot exprima clar si succint. Aceste opinii, credinte, vor fi exprimate atata timp cat nu devin prea personale. ENFJ sunt expresivi si deschisi in multe feluri, dar sunt concentrati mai mult pe sustinerea celorlalti. Cand sunt pusi fata in fata cu un conflict intre o valoare proprie si nevoia altei persoane este mai mult probabil ca vor alege sa ajute persoana respectiva.
ENFJ se pot simti foarte singuri chiar inconjurati de multi oameni. Aceasta senzatie de singuratate poate fi accentuata de tendinta de a nu se deschide altora, de a nu le arata adevaratul sine.
Oamenii ii iubesc. Sunt persoane pe care adori sa le ai in preajma, persoane care inteleg si iubesc oamenii. In general sunt foarte directi si sinceri, emana foarte multa incredere in sine si au abilitatea de a face foarte multe si diferite lucruri. Sunt, in general, inteligenti, plini de potential si energie. In mod obisnuit se pricep la orice le capteaza interesul.
Le plac lucrurile bine organizate, vor depune mult efort sa mentina treburile structurate si sa elimine ambiguitatea.  Au tendinta de a fi sacaitori , in special in propriul camin.
In mediul profesional se descurca in posturi care necesita lucrul cu oamenii. Sunt potriviti pentru comitetele sociale. Misterioasa lor abilitate in a intelege oamenii si de a spune exact ce au nevoie oamenii sa auda ii face exceleti in consiliere. Le place sa fie in centrul atentiei si se descurca extraordinar in posturi in care pot inspira si indruma oamenii, ca acela de invatator sau profesor.
Nu le plac rationamentele impersonale. Se vor simti nefericiti in situatii in care sunt fortati sa gandeasca logic, fara nici o conexiune la elementul uman. Traind intr-o lume de oameni si posibilitati se bucura mai mult de planurile pe care le fac decat de rezultatele obtinute. Devin foarte entuziasmati cand vine vorba de posibilitati viitoare dar se plictisesc foarte usor in prezent.
Au un dar special de a se conecta cu oamenii si sunt foarte fericiti atunci cand pot folosi acest dar ajutandu-i pe altii. Asa isi obtin ei satisfactia, servindu-i pe ceilalti. Interesul autentic pentru umanitate si exceptionala intutitie vis-a vis de oameni ii face capabili sa scoata din carapace cel mai retras individ.
ENFJ au o mare nevoie de relatii intime, apropiate, si vor depune mult efort in a crea si pastra aceste relatii. Sunt foarte loiali si de incredere odata implicati intr-o relatie.
Un ENFJ care nu si-a dezvoltat latura afectiva ar putea intampina dificultati in a lua decizii bune si se pot lasa pe mana altor persoane atunci cand este necesar sa ia o decizie. In cazul in care nu si-au dezvoltat latura intuitiva este posibil sa nu fie capabili sa vada posibilitatile si vor judeca lucrurile la repezeala bazanduse pe sistemul de valori social , fara sa inteleaga cu adevarat situatia curenta. Cei care nu si-au gasit locul in lume este posibil sa fie foarte sensibili la critici si sa aiba tendinta sa se ingrijoreze excesiv si sa simta vinovatie.  Este posibil, de asemenea, sa manipuleze si sa controleze alte persoane.
In general, ENFJ sunt persoane incantatoare, calde, amabile, creative si deosebite, cu intuitie dezvoltata, care pot misca emotional oamenii. Cu toate acestea au nevoie sa tina cont de propriile valori, propriile nevoi la fel de bine cum tin cont de ale altora.

 sursa -  http://doctoruldesuflete.wordpress.com/psihologie-testul-meyers-briggs/profilul-enfj-extravertit-intuitiv-afectiv-judicativ/
daca va intereseaza..:P   - http://doctoruldesuflete.wordpress.com/psihologie-testul-meyers-briggs/











Iar m-au napadit problemele existentiale :)))
Dar nu asa din senin, ci dintr-un motiv putintel bizar….
De ce ciudat? Pentru ca, asa cum am mai zis io prin aberatiile mele de p-aci… nu pricep rautatile gratuite. Nu pricep cum unele lucruri care-mi par de gradinita pot "da bine" si la oameni mari :D.


Pot pricepe cand ai un scop, un tel, in care rautatea aia-ti foloseste la ceva, ca-i binecunoscuta fraza “scopul scuza mijloacele”, desi nu o sustin sau accept dar ..o pot pricepe. Pot pricepe cand aduci ceva la cunostinta cuiva sa ii faci bine, sa-l bine dispui, dar ca sa faci rau si lui si celuilalt...nu pricep in veci....
.......
O tipa…”benevola” cica….ma atentioneaza ea cum sta treaba vizavi de o prietena comuna. Prietena pentru mine, nu si pentru ea…pentru ea doar cunostinta :P
Si-mi plaseaza o frantura dintr-o conversatie de mess, cu un simplu copy/paste…
E drept, conversatia mi-a picat asa…cam ca una dupa ceafa dar data asa barbateste.:D, eram cam sifonata in discutia lor, cred ca mi se stricase fierul de calcat :)))
Insa spre norocul meu, poate si starea de buna dispozitie in care ma aflam fiind de bun augur, nu am apreciat “gestul” , nici nu l-am digerat ci am considerat corect si drept sa intreb prietena cum sta treaba.

Oameni buni….cata importanta pot avea conjuncturile, imprejurarile care dau nastere unei conversatii, n-aveti idée.

Mi-a explicat atat de frumos si calm, de glumele lor frecvente, dandu-mi intreaga conversatie, nu franturi asa cum facuse cealalta , discutia capatand o cu toooooooootul alta conotatie, lucurile acum aveau sens, glumele erau nevinovate, aducand drept sustinere si emoticoanele de rigoare atasate frazelor.
.......
Si uite asa cea dintai si-a facut “un bine” singura…
........
Ideea ce voiam s-o transmit era aceea de a avea incredere in propriul instinct, in prietenii care v-au demonstrat prin fapte prietenia lor fiindu-va alaturi cand ati avut nevoie, si sa va atentionez ca “tot ce spuneti poate fi folosit impotriva voastra”:))) , chiar si-atunci cand faceti doar glume , atunci cand persoanele din discutie pleaca urechea la vorbe si nu au incredere in voi........

Lasati pe fiecare sa spuna direct ce cred, ce simt despre celalalt, orice interventie putand divaga dand frazelor alte sensuri, uneori nedorite...
Putem intotdeauna sa prezentam lucrurile cum dorim, iesind cu basma curata din orice, dar nu trebuie sa uitam ca si binele si raul ni se intoarce.
.......
'Înnegrind pe altul nu te albeşti pe tine.

Ferice de acela căruia îi spui o vorbă şi pricepe zece şi vai de acela căruia îi spui zece şi nu pricepe nici una."





Da, ştiaţi că rozmarinul, acea plantă pe care-o asociem deseori fie cu  fripturi delicioase, fie cu mixuri de legume, fie o ocolim că nu ne place aroma, are efecte terapeutice?

Anul trecut am trecut printr-un episod.....Doamne..nici nu vreau să mi-l amintesc. Puţine şocuri am avut în viaţa asta, iar anul trecut l-am trăit pe unul dintre ele. Nu vreau să vorbesc despre el. Ce vreau să spun e c-am fost atât de tare marcată încât dădeam în nişte depresii groaznice. Plangeam ore întregi fără explicatie .

Ce mă bucură e că, uite...acum îmi dau seama, cei dragi ai mei niciodată nu m-au văzut plângând, mă descărcam de aceste stări negative când eram singură.
Unde vreau s-ajung?
Trecând prin acele stări anormale, am hotărât să vizitez doctorul, nu era ok amprenta ce şi-o lăsase asupra mea acel fapt. Eu ştiu că noi, femeile, suntem nişte miorlăite :))) dar....nici chiar aşa.

Cred c-am stat vreo oră de poveşti cu doamna doctor şi ştiţi ce tratament mi-a dat?
Fiind o formă uşoară, fără precedente în cazul meu, s-a axat...pe un tratament naturist.
Sedatif PC (preparat homeopat) nişte comprimate tare de efect, un complex de multivitamine în care predominau B-urile, câte o bucăţică de drojdie proaspătă, mâncată pe stomacul gol, şi....şi ceai de - ghici?- rozmarin :) . După ce aţi băut o cană de ceai de rozmarin, stresul scade în intensitate, iar zâmbetul şi calmul se reinstalează.
În ceea ce priveşte rozmarinul, el este mai eficient sub formă de tinctură. Se iau câte cinci picături de tinctură de două-trei ori pe zi. Persoanele care preferă ceaiul, pot obţine infuzia din două pliculeţe de pulbere de rozmarin şi dintr-o cană de apă clocotită, care se lasă 15 minute la infuzat. Ceaiul de rozmarin se bea pe parcursul zilei.

Citeste mai mult: adevarul.ro/sanatate/medicina/top-3-antidepresive-naturale-1_50ad22d37c42d5a6638f5ca0/index.html

În ceea ce priveşte rozmarinul, el este mai eficient sub formă de tinctură. Se iau câte cinci picături de tinctură de două-trei ori pe zi. Persoanele care preferă ceaiul, pot obţine infuzia din două pliculeţe de pulbere de rozmarin şi dintr-o cană de apă clocotită, care se lasă 15 minute la infuzat. Ceaiul de rozmarin se bea pe parcursul zilei.

Citeste mai mult: adevarul.ro/sanatate/medicina/top-3-antidepresive-naturale-1_50ad22d37c42d5a6638f5ca0/index.html
C-o fi fost şi autosugestia, voinţa, dar pot să spun că toate au avut un efect aşteptat. Treptat, treptat mi-am revenit la normal.
Să fiţi bine şi să aveţi o viaţă roz(marin)!


Ma-ntreb uneori…cat de mult se pot schimba oamenii…Cat de mult se pot transforma din prieteni in dusmani, din oameni buni si drepti in oameni frustrati care-si varsa toata amaraciunea peste cei care ….odata…le-au fost prieteni…

Am avut in liceu o prietena buna,dar cand spun buna, o spun in adevaratul sens al cuvantului, in cel mai deplin si mai complex sens pe care-l poate exprima.

Imparteam TOTUL, bune si rele, lacrimi si bucurii; pastrez si acum felicitarea in care-mi scria “Gaby, esti singura raza de lumina din viata mea si-ti multumesc ca ma sustii mereu si-mi faci viata mai frumoasa, esti singura bucurie la care ma gandesc dimineata cand ma trezesc”….

S-a rupt..s-a rupt totul fara nicio explicatie, fara niciun cuvintel care sa explice de ce nici macar nu-mi mai raspunde la salut…

E greu sa uiti 4 ani de liceu in care parca eram mai ceva ca doua surori. A trecut atata timp si uite ca unele rani nu se-nchid niciodata.
.....................

Si….nici povestile de gen nu se termina.

Viata-si continua cursul si alti prieteni vin, nu m-amagesc ca prietenia-i vesnica….unii vin altii pleaca.

Dar ce te faci cand oameni pe care desi intial nu-i suportai ajung sa-ti fie dragi, ajung sa ti se confeseze, sa-si deschida sufletul in fata ta facandu-te indirect sa le dedici si tu coltisorul lor in sufletul tau, si-apoi ajung sa te trateze intr-un mod lipsit de respect, cu ironie, mandrie, cuvinte…nedemne de conversatii amicale, superficial, incat sa simti ca-i deranjezi, ca nu-si doresc de fapt prezenta ta in preajma lor?

Si toate astea...la fel, ca-n povestea de liceu…fara nicio explicatie :)

 ...................

Ma fac uneori ca nu observ multe, inchid ochii la unele grosolanii , la fapte si vorbe ce reflecta lipsa de caracter, lipsa de respect pentru cei din jur, si nu din prostie ci din prea mult bun simt, desi...unii le confunda...

Ma simt deseori apasata de comportamentul unora dintre cei din jur si ma consider o neadaptata pentru ca nu ma pot comporta si nu pot gandi ca ei. Nu gasesc calea prin care sa restabilesc acea legatura  care ne unea odata si-acum a ajuns sa-mi zdruncine incredere de sine, facandu-ma ca toate cusururile sa mi le gasesc mie, nu celorlalti. Nici nu mai conteaza cat de defecti sunt ceilalti, ajung sa am  o problema cu propria persoana, care nu ma mai  satisface. Devin tacuta, ursuza si fara chef de viata, doar instinctul de supravietuire mai functioneaza...





   Zilele trecute m-am confruntat c-o situatie pe care-o intalnesc des si cu care nu ma pot obisnui pentru ca mereu ma da peste cap si ma face sa devin un razvratit, situatia nefiind deloc compatibila cu principiile si modul meu de gandire.

O prietena imi relata ca s-a suparat pe o alta dar! cea de-a doua “nu stie si nici nu-i spune, daca-si va da seama bine, daca nu…nu”. Si culmea , prietene vechi si bune, ce au impartit ani de zile lacrimi si bucurii, au mancat din aceeasi cratita si-au dormit in acelasi pat.

Acu’fara suparare, pentru mine orgoliul e egal cu prostia. Probabil voi jigni multa lume insa militez cu tot sufletul pentru iertare si bunatate.

 Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat puterea de a ierta, si asta la nivel maxim :). Poate unii ma considera slaba, prostuta, dar sincer nu-mi pasa si nici nu ma consider superioara insa ma bucur ca nu-mi incarc sufletul cu probleme de gen. Sunt atatea lucruri rele pe lumea asta incat atunci cand vad ca ne facem rau unii altora ma apuca asa o stare de lehamite si nu stiu pe ce parte sa o-nvart si cum sa conving lumea SA IERTE!

 Da, in acelasi timp sustin si eliminarea din viata si anturajul nostrul a oamenilor care ne fac rau, ne umilesc, ne injosesc, asta e un lucru extrem de rau, insa poti face asta elegant, nu prin ura sau lipsa comunicarii ci reducand la minimum contactul cu persoanele respective, fara a simti in suflet manie. Trebuie sa ne acceptam fiecare asa cum suntem atat pe noi cat si pe ceilalti si sa ne obisnuim cu faptul ca NU, nu putem mula pe toti dupa dorintele si preferintele noastre.

  Dar….sa anulezi definitiv si irevocabil tot ce a insemnat acea persoana pentru tine, sa stergi cu buretele tot ce ati trait impreuna, faptul ca-ti facea bine s-o stii aproape sau departe, dar s-o stii acolo si sa te bucuri de prezenta ei in viata ta, mi se pare prea mult...

  Mi s-a intamplat si mie , “sa inchid porti si capitole” asa cum ziceam intr-o alta postare, insa am cautat sa ranesc cat mai putin pe cei cu care o vreme am rezonat destul de bine, pastrandu-i in viata mea dar intr-un mod elegant si nu am facut-o pentru ca acele persoane mi-ar fi facut rau cu intentie ci doar pentru ca am simtit ca acea prietenie nu se mai muleaza pe dorintele si preferintele mele, ma seaca de enegie si devine sufocanta.

  Revenind la iertare , la prietenie, la comunicare – oameni dragi, spuneti celorlalti cu ce v-au deranjat, relatati-le imprejurarile, conjuncturile care nu v-au picat bine.Cel mai greu ii e celuilalt cand nici macar nu stie cu ce v-a suparat.
  Nu judecati prin ochii celorlalti sau prin barfele survenite de la persoane “benevole”. Judecati cu inima si va va fi mai bine.

  Facem atat de multe lucruri involuntar fara ca macar sa avem habar ca putem rani. Chiar ieri ma suparasem pentru un motiv banal si-am avut un soc cand o prietena draga mi-a pus in fatza EXACT ACELASI LUCRU facut de mine. Deci suntem reflexia nemultumirilor noastre si nu o facem intotdeauna voit, dar a fi tras de maneca si indreptat e un lucru benefic atat pentru noi cat si pentru cei dragi.

  Spunem atat de multe lucruri urate la nervi, in care nici macar noi nu credem, e doar reactia noastra in fata lucrurilor neplacute. Unii se retrag in sine si sufera, altii dau pe dinafara vorbe necugetate in timp ce altii, mai intelepti, isi controleaza perfect reactiile.

  Mi-as dori si eu sa pot controla ce spun cand sunt nervoasa, …Vorbesc urat tocmai de oamenii pe care-i iubesc cel mai mult.

  Iertati , oameni buni, acelora care v-au gresit, incercati sa-i readuceti in viata voastra daca prezenta lor va facea bine la un moment dat, nu renuntati la lucrurile si trairile voastre frumoase doar din cauza orgoliului.
Niciodata nu veti putea regasi linistea sufleteasca decat iertandu-va pe voi si pe ceilalti.

 "Cum arata omul ideal, in viziunea ta?

Pentru mine? Cred că omul ideal este cel ce încearcă să fie normal. Altfel spus, filtrând întrebarea prin cele cu care eu lucrez, aş spune că omul ideal este cel ce conştientizează că-n omul de lângă el este prezent Dumnezeu la fel ca-n propria sa persoană, că fiecare din noi avem ceva divin în noi, lucru care ne obligă să fim cu adevărat oameni. Omul ideal este cel ce ştie să ierte cu adevărat, din suflet, este cel ce ştie să iubească necondiţionat de nimic material, cel ce le doreşte celorlalţi acele lucruri bune pe care sieşi şi le doreşte".

 "La ce visezi?

Visul meu aproape este vecin cu utopia. Mi-aş dori ca măcar o zi, cât trăiesc aici, pe pământ, să nu fie nimeni certat cu nimeni, să nu se audă nici o hulă, înjurătură, explozie şi ură. Măcar o zi de rai să fie pentru toată lumea.".

Sursa citate http://www.bucataras.ro/articole/interviurile-bucatarasro-padre-victor-45920.html




 





Iubesc liniştea - deşi sunt o vorbareaţă sau mai bine zis contrar faptului că-s o vorbareaţă.
Liniştea, tăcerea, la fel ca şi cuvintele spuse la vremea lor, au importanţă majoră în echilibrul psihic şi fizic al fiecăruia.
Da, am zis bine fizic!Atunci când liniştea mă domină şi odihna e mai benefică şi completă. Dispare agitatia asta ce m-a cuprins in ultimele luni si pe care n-o pot intelege...şi odihnită fiind efectiv radiez şi văd lucrurile în alte nuanţe, pozitive.
Cu căstile pe urechi, ascultând-o pe Zaz, cu melodiile ei tonice sau liniştite, în care remarc rârâitul ce îmi aminteşte de oameni dragi, c-o ceaşcă de cafea cu lapte şi-o pătură moale-n spate (e frig băi! :)) ) realizez cât de dor îmi e să scriu.
Am un amalgam de idei în minte, în fiecare seară inainte de a adormi însir texte-n minte de parcă-s cel mai mare prozator, dar dimineaţa, când mă aşez cu fila alba-n faţă mi-e aşa de greu să le ordonez, să concep un text liniar cu vreun înteles.
Dar de fapt...de ce trebuie sa mă-nteleagă cineva când nici măcar eu nu-s în stare..?:)
Mi s-au întamplat multe-n ultima vreme, bune, rele, radicale sau formale.Eu nu mă lupt cu morile de vânt, le alimentez. Râd când sufletul mi-e trist şi plâng când ar trebui să fiu fericită.
Am inchis usi dar am deschis porţi, am incheiat capitole dar am început romane. Habar n-am dacă am procedat sau nu corect, sunt balsam altora când îmi cer sfaturi şi varză (simplă, fară carne) când e vorba de mine...
Văd atât de puţin în mine când alţii văd mult şi mă cred invincibilă tocmai cand sunt vulnerabilă...
Gresesc faţă de oameni dragi, care au fiinţa lor încrustată-n inima mea şi menajez pe cei ce nu merită...doar pentru că nu vreau să fiu rea, deşi mă dadeam io mare nu demult că mă fac jigodie, că alea nu suferă :).
.....
Mi-e aşa de dor de unii oameni de simt că mi se rupe o parte din suflet, mi-e dor de vorbele, de glumele si poveştile cu ei....Îi simt aşa de departe când mi i-aş dori aproape şi cred că nici măcar nu au idee cât de mult înseamnă ei pentru mine...:)

Atâtea lucruri trec pe lângă mine, că nu le mai știu șirul și noima.





Cred ca ne-ar fi mult mai bine, tuturor, daca am renunta la ideile preconcepute, la despicarea firului in patru.
Devenim ridicoli cand ne dam cu parerea despre cei din jurul nostru fara a avea un minimum de detalii.
Daca doi oameni, femeie si barbat, discuta, asta nu inseamna ca flirteaza.
Daca un barbat se apropie de o femeie asta NU INSEAMNA NEAPARAT ca are ganduri ascunse, neortodoxe. Daca ea raspunde prietenos asta nu-i da statut de "disponibila"!
Nu e lege ca oamenii casatoriti nu au voie sa mai aiba prieteni/prietene , si ei simt nevoia sa fie ascultati, indrumati.
Nu exista niciun cuplu in care viata sa fie roz.Nu e crima daca accepti un gand bun, un sfat al celui venit din afara, care vede mult mai limpede o problema decat tine, cel direct implicat.
Cand vom scapa de ideile preconcepute vom reusi sa stabilim relatii normale, fara teama de a fi interpretati gresit, cu lucruri spuse pe nume si cu seninateatea acceptarii prieteniilor in viata noastra.



"Acum vreo doi, trei ani m-am îndrăgostit de-o iluzie, la fel de aiurită ca și mine.
M-am chinuit o vreme cu dragostea asta, pe urmă m-am luat cu altele. E plină lumea de iluzii Și de oameni. Mă voi mai fi îndrăgostit de câțiva oameni, de câteva iluzii... Iubiri mai mult sau mai puțin trecătoare.
Dintr-odată, acum ceva timp am reîntâlnit-o. Nu se schimbase aproape deloc. Ba încă maturitatea îi conferea și mai multă putere de seducție, și mai mult mister.
Am privit-o, știam că n-o să-i pot rezista, și i-am cedat.
De-atunci mă vizitează periodic.
Și știu că, de oricâte ori aş izgoni-o, o s-o primesc înapoi
Pentru că trebuie să recunosc, măcar față de mine, că probabil o voi iubi toată viața"