În lucruri simple, mărunte, stă toată bucuria şi liniştea.
.jpg)
M-am întors de la Sibiu în toiul pregătirilor de nuntă. O nuntă în familie, importanta pentru mine – nunta fratelui meu. Nu am detalii picante sau deosebite, ca la orice nunta - mâncare, muzică, oameni frumoşi şi distracţie. Deosebite in ceea ce mă priveşte… au fost emoţiile. Coboram treptele cu ochii plini de lacrimi, de parca-l pierdeam pe Cristi şi, într-un anume fel, chiar l-am pierdut. Va începe o noua viaţă pe care i-o doresc liniştită, îmbelşugată, în pace şi dragoste.
Păcat că nu ştim să ne bucurăm şi să ne încărcăm sufleteşte din ceea ce ne oferă Dumnezeu şi tindem mereu spre mai mult… mereu mai mult şi niciodată nu spunem: sunt mulţumit!
Toamna asta m-a prins într-o stare melancolică, am şi trăit emoţii la diferite niveluri: întâlnirea bucataras.ro, nunta fratelui meu ,încheind cu întâlnirea de 15 ani de la terminarea liceului, care nu au făcut decât să-mi trezească emoţii, să-mi provoace zâmbete şi să-mi stoarcă lacrimi (de bine, ce-i drept). Am pus de multe ori peniţa pe coala mereu alba, dar inspiraţia n-a fost de partea mea.
Simt că am cuvinte prea sărace pentru a descrie aceste trăiri, nici măcar umorul nu mă mai salvează şi nu mă ajuta sa umplu pagina.
Un simplu 3 in 1……
Începutul lunii august m-a găsit la Sibiu, într-un oraş frumos, curat, plin de semnificaţii culturale.
Am ajuns acolo cu-n gând. Un vis, o speranţă – aceea de a transpune în real frumoasa prietenie legată între membrii comunităţii bucataras.ro.
Valuri de emoţii m-au trecut la întâlnirea cu fiecare în parte. Oameni frumoşi si tineri, cu poveşti de viaţă, cu amprenta experienţelor pe chip şi-n suflet. Emoţionaţi, veseli, distinşi si sinceri, au încercat fiecare sa nu dezmintă imaginea virtuala creată. Unora le-a ieşit din plin, pe alţii emoţiile i-au copleşit. Nu poţi în doar 2-3 zile, sa fiu tu însuţi,cel din viaţa de zi cu zi. Atmosfera generala a fost de bună dispoziţie, chef de viaţa, poftă de mâncare, normal, şi de vorbă.
Nu voi uita cele mai bune sandwich-uri preparate de Medi, pe care le-am mâncat în drum spre Sibiu, somnul adânc din maşina lui George , în care DAAAA, AM DORMIT CU GĂLĂGIE!!, dezinvoltura şi naturaleţea dragei mele Timea, bunul simţ şi cuminţenia lui Motănel, zâmbetul curat şi dulce al Mihaelei, eleganţa şi emoţiile Claudiei, exuberanţa şi veselia Ancuţei (nu, nu uit nici cornuleţele şi nici pe Silviu ), gropiţa , delicateţea si rârâitul dulce ale Menei (o îmbratisare caldă pentru Oana şi Marius, alături de care întregeşti imaginea unei familii perfecte), alura elegantă a lu’ Buni, drăgălaşenia şi cuminţenia Mihăi accentuate de prezenţa unor mici minunaţii vorbăreţe şi pline de inocenţă, fineţea, râsetele şi bunul gust al cuplului Meri/Ady, sinceritatea şi zâmbetele curate de pe faţa Mirelei şi-a lui Costy, şi nu în ultimul rând popasul meu la capăt de pod, în aşteptarea taxiului personal :)))) condus de George şi copilotul Medi , un cuplu care ştie sa trăiască şi să se bucure!
Nu uit nici de Florina şi Ana, cu care din pacate am schimbat prea puţine cuvinte. Două fete cuminţi si frumoase.
Nu aş putea descrie mai mult decât ar putea-o face un şir de imagini, alese aleator din albumele colegilor din site.
M-am întors de la Sibiu în toiul pregătirilor de nuntă. O nuntă în familie, importanta pentru mine – nunta fratelui meu. Nu am detalii picante sau deosebite, ca la orice nunta - mâncare, muzică, oameni frumoşi şi distracţie. Deosebite in ceea ce mă priveşte… au fost emoţiile. Coboram treptele cu ochii plini de lacrimi, de parca-l pierdeam pe Cristi şi, într-un anume fel, chiar l-am pierdut. Va începe o noua viaţă pe care i-o doresc liniştită, îmbelşugată, în pace şi dragoste.
Sfârşitul lunii m-a găsit în mijlocul colegilor de liceu, ca după o lungă vacanţă. Deşi au trecut 15 ani, simţeam ca au trecut doar câteva luni. Cam puţini la număr, totuşi de mare clasă, ne-am reîntâlnit la un pahar de vorbă şi-un fum de grătar rumen, într-un cadru frumos şi cald ,depănând amintiri şi năzbâtii din anii petrecuţi împreună.
Cu Marta am sporovăit deseori, am păstrat legatura , însa ceilalţi mi-au dat o stare de-mi venea să stau cu ochii aţintiţi pe fiecare, ca un copil tâmp :)), şi să mă întreb – ăstia nu îmbătrânesc ?
Cu Marta am sporovăit deseori, am păstrat legatura , însa ceilalţi mi-au dat o stare de-mi venea să stau cu ochii aţintiţi pe fiecare, ca un copil tâmp :)), şi să mă întreb – ăstia nu îmbătrânesc ?
Atât de frumoşi şi tineri, atât de naturali şi spontani , completaţi perfect de prezenţa doamnei diriginte, care m-a recucerit prin tot ceea ce reprezintă.
Mulţumesc lui Gusti pentru că ne-a înlesnit posibilitatea întâlnirii membrilor comunităţii bucătăraş.ro, iar lui Timi pentru organizare.
Mulţumesc Martei şi lui Tibi pentru organizarea întalnirii după 15 ani de la teminarea liceului.
Toate cele bune, tuturor!
16 Comments
Şi totuşi pagina e plină de viaţă, e plină de lumină şi de suflete imortalizate în clipe senine de viaţă.
ce de evenimente....
Padre, da,evenimentele in sine au creeat trairi frumoase. Neinspirata sunt eu, acum, in a le descrie :-??
Ela, da . Si toate in august.
Ei Gaby, cine ştie să citească citeşte şi-n priviri, nu doar în cuvinte. ;)
ce vara plina de evenimente ai avut,toate au fost placute. sper ca te-ai bucurat din plin de fiecare,astfel de momente sunt de preferat.
Frumoase evenimente si frumus s-au im[letit toate in luna august: pasiunea, familia, scoala si prietenii de liceu. Imi placi in toate impostazele si ma bucur ca am avut ocazia sa te cunosc in realitate si sper sa mai avem ocazii sa ne vedem.
Padre,da..mai ales ochii mei..ma tradeaza mereu.
Sitotusi oriunde as fi, oricat de bine m-as simti, se vede putina tristete in ei. :(
Miti, da, m-au luat asa ..cu valul..si m-au mai scos din rutina de zi cu zi...
Timi, sa-ti mai repet cat imi esti de draga? :)
Ce sentimente frumoase ai trait in aceasta vara.Niste lucruri ce ti se intiparesc in suflet si te bucura de fiecare daca cand iti amintesti de ele, de cei dragi.Pup!
Se vede treaba că eşti o melancolică veselă, caldă şi plină de viaţă.
Şi da, cred că toţi cei pe care i-ai descris în postare sunt aşa cum i-ai simţit.
Rocsi :)pup si eu!
Padre, sincer..sunt in general o fire reticenta, chiar daca nu par asa. Adica ma pronunt dar in suflet tot sta un sambure de indoiala. Vezi tu..traiesti langa un om, il cunosti, si tot ramai uimit de ce se poate intampla intr-o anumita conjunctura. Cum poti atunci avea incredere TOTALA in niste oameni pe care-i cunosti virtual si-i intalnesti cateva ore? Nu pun la indoiala sinceritatea nimanui, insa spun: "niciodata sa nu spui niciodata". Sper sa intelegi ideea , c-am exprimat-o cam alambicat :)))
Ştiu Gaby, dar eu sunt mai extrovertit, lucrez şi vorbesc mereu cu oamenii, cunosc multe din necazurile, bucuriile şi secretele lor şi chiar dacă ştiu că uneori mă "pot frige" cu vreo problemă, tot am mare încredere în cei din jur.
Very awesome blog !! I couldnt have wrote this any better than you if I tried super hard hehe!! I like your style too!! it's very unique & refreshing…
Trimiteți un comentariu