m-a strigat intr-o seara ,marea
nu stiam ce-ar putea sa vrea de la mine
dar mi-a spus ca in valuri,in poeme divine
sta ascuns un sarut trimis de demult, de la tine
m-a strigat intr-o seara,cerul
nu stiam ce-am gresit si cu ce-i sunt datoare
dar mi-a zis ca prin triluri, o dulce imbratisare
sta ascunsa ,pitita-ntre raze de soare
m-a strigat intr-o seara,vantul
nu stiam ce sa-i fac... ce-are el de la tine?
m-a rugat sa iau dorul ce-l face mai aprig
de cand l-ai trimis mesager catre mine
si ma striga si vantul si cerul si marea
si pamantul aude si striga chemarea
dar n-aud,n-astepta,nu-ti trimit un raspuns
caci iubirea traita de mult a apus.

tu inger-copil
de unde vii tu?
din lumi departate,din tarmuri de vis?
pe unde te poarta
aripile-ti pure?
pe mare, pe valuri...cobori in abis?
tu ras-cristalin
cu ochi ca si cerul
de ce ma imbeti cu-al tau zambet strengar?
tu stii ca esti vis,esti o tinta,...himera
de ce m-amagesti daca stii ca-n zadar..
tu trup ca de ceara
sculptat-n ca-n poveste
de ce mana ta ma alinta usor
coboara prin trupu-mi, trezind mii de vise
si lasa in urma doar lacrimi si dor
de ce-n usa mea
bati mereu tulburandu-mi
linistea,somnul si gandul hoinar
mai bine ia-ti zborul spre lumi mai frumoase
dar lasa-mi sarutul cu gust dulce-amar.
GABY_D30MAI2009
Ma asez stinghera in coltisorul preferat al camerei.
O cafea aburinda ma imbie sa-i tin companie
Prin ochiul ferestrei a intrat jucausa o raza de soare
E atat de pura si de nevinovata si totusi….... cum intra sa afle secretele mele.
E o prietena buna,sunt sigura ca nu ma va trada.
Mi se impletesc in gand intrebari ,soapte si himere
Se bat cap in cap..
si ce daca?
cui ii este totul clar?
Dar nu ma amagesc cu asta si continui cu intrebari..
Oare toate au un rost?
Oare totul e pura intamplare sau o contemplatie o sortii?
Oare chiar trebuie sa gasim sens si inteles pentru tot ce ni se intampla?
De ce nu le putem lasa asa cum vin..la fel sa treaca…?
Da... stiu…pentru ca ne place sa ne complicam…ne place slalomul printre intrebari ,framantari si aspiratii.
Poate fara astea am fi mult prea linistiti..si totul ne-ar parea prea monoton…
Mi-as dori sa fiu mai puternica,sa nu imi pese, sa fiu indiferenta in fata parerilor celorlalti..
Pentru o vreme reusesc , dar cand primesc o lovitura ……imi amintesc brusc de toate si ma coplesesc..abdic si-ncep din nou sa pasesc printre ganduri,soapte, himere...
...........................
Imi pun capul pe o perna moale si pasesc intr-o lume linistita in care doar visele ma mai pot ravasi..
Nu am folosit acest citat pentru a scrie un blog cu tentă religioasă, dar a fost titlul care
mi-a trecut prin gând in momentul în care m-am pornit să aştern pe o pagină ceea ce gândesc acum.
O proaspătă experienţă pe internet mă face să realizez tot mai mult cât de uşor te judeca un om in spaţiul virtual.
Nu pot să imi dau seama cu ce curaj, siguranţă şi precizie poate face o persoană afirmatii, poate emite concluzii şi exprima păreri clare asupra unei alte persoane atâta timp cât o cunoaste doar aici, doar virtual.
S-a dezbătut de multe ori aspectul conform căruia pe internet poţi fi oricine, poţi fi cine vrei, poţi avea zeci de feţe.
Gasim frecvent afirmaţii de genul”o piţipoanca”,”o curva”,un cocalar”,afirmaţii facute in urma unei simple postari, respectiv vizualizări a unei fotografii.
Cu ce certitudine faci tu afirmaţiile astea?
Cunoşti persoana?
Ai avut de-a face cu ea?
E un spaţiu atât de ciudat lumea asta virtuală, poţi fi atat de uşor inşelat asupra caracterului si apartenentei unei categorii sociale ale unei persoane, incât poţi avea parte de mari deziluzii.
Poţi fi manipulat sufleteşte incât să ajungi sa crezi ceea ce ţi se impune să crezi.
Binenţeles, aceste deziluzii pot fi mai mult sau mai putin profunde, asta in funcţie de adâncimea implicării sufleteşti expuse.
E cam alambicat ceea ce vreau sa expun in aceste rânduri dar ideea este..ca am fost dezamagită din nou,.sub un alt aspect,.mi/am primit o nouă lecţie , care mi-a dat iar de gândit asupra utilizarii corecte a ceea ce se numeste INTERNET.
NUMAI BINE TUTUROR!
Observ ca tot mai multa lume relateaza in bloguri franturi din viata proprie si imi zic si eu”pai..hai si eu
Tu, cel ce-ti creezi imagini
Tu, cel care razi de lume,
Tu, care le stii pe toate
Fa-te 'ncoa',sa-ti zic pe nume!
Cat mai crezi ca vinzi iluzii?
Cat mai amagesti cu vorba?
Cat mai vrei sa pari un inger?
Nu crezi ca te frigi cu ciorba?
Nu va prinde lumea veste,
ca ai o fatzada sluta,
ca nu e originalul,
ca traiesti in lume muta?
Hai trezeste-te odata!
Si coboara pe PAMANT
Risti sa mori in lumea ta
Cu pasi grei,suflet flamand...
Hai coboara sa adulmeci!
E plin de aroma iubirii!
Da-ti o sansa sa fii OM.
Da o sansa fericirii.
GABY_D.NOIEMBRIE2008.