Nu, nu din lume :P

M-apropii de 40, nu am nicio stare speciala si sper nici atunci (peste 2 luni) sa n-am, dar mai vedem :)
Coincidenta sau nu, varsta asta mi-a dat un impuls sa dispar.
Nu, nu din/de pe platformele unde am si trebuie sa am beneficii si interactiune, ci de pe contul personal de facebook.
Fiind si-asa nevoita sa petrec foarte mult timp acolo, socializarea si interactivitatea de pe pagina personala imi umpleau si putinul timp ramas pe langa, in cea mai mare parte...inutil.
Plictiseam si io oamenii dar MAI ALES :)) ei pe mine.
Satula de selfie-uri si muuuulte, multe alte prostii fara nicio noima, de toate detaliile din vietile tuturor,  am inceput, treptat, sa ma dezabonez de la atat de multa lume incat ajunsesem sa urmaresc asa putini, de-mi tot apareau aceleasi si-aceleasi postari. :))
Daca initial am zis ca dezactivez pentru 2-3 zile, uite c-au trecut 4 luni si nu-mi lipseste. Mai revin uneori dupa vreo poza sau ceva date si constat ca n-am pierdut nimic. Cine trebuia sa fie langa mine este, cu sau fara facebook. Cine nu e inseamna c-asa trebuie sa fie :)
Nu, de la 40 nu mai vreau like, fani si apreciere.
Vreau liniste, vreau p-ai mei, vreau sport (pe care inca-l iau si-l las periodic, dar sper ca la un moment dat sa ma stabilizez si sa renunt la comoditate)
Vreau sa-nvat lucruri noi, sa citesc, sa continui sa-mi indrum copiii pana-n momentul in care voi avea timp si resurse sa ma indrum pe mine, vreau sa devin independenta de orice lucru care la un moment dat va disparea.
Nu mai vreau aprobari si-aprecieri publice, pentru asta am prieteni.

Vreau timp si energie pentru mine.

ps. inca ma mai leg de unele lucruri ce nu-mi fac bine, dar o sa treaca si alea
Macar acum, la 40 ;)