"Îi adorăm și totuși nu le-o spunem aproape niciodată. Ne ascundem sentimentele într-un colțișor de suflet și le lăsăm să mocnească acolo. Facem scenarii în mintea noastră despre ce și cum am zice, dar când vine momentul, ne retragem în carapacea noastră și amuțim.
Suntem introvertiții, care nu știu să-și comunice sentimentele altora? Sau virgini în a spune ”te iubesc”-uri? Poate că vrem să părem duri și să nu ne facem de râs, rostind cuvinte lacrimogene? Sau ne este frică de reacții?
Duri sau complexați, cert este că ne ascundem atât de bine sentimentele încât începe să crească un zid între noi și oamenii dragi. Noi pretindem că spunem ce simțim, ei se prefac că ne cred. Și zidul crește… Așa se pierd relații, conexiuni, se pierde iubirea… Pentru că nu știm să o exprimăm.
Cei care știu s-o facă, sunt considerați vulnerabili, dar nu sunt decât sinceri. Atât. Este important să fim sinceri cu oamenii din jurul nostru, dar mai presus de toate – cu noi înșine. Sinceritatea, ca și petrolul, va ”costa” din ce în ce mai mult, acolo unde e din ce în ce mai puțină…
Atunci când vrem să vedem oamenii dragi, mergem și-i vedem, când ne este dor, ne este și basta (fără a ne camufla dorința) , când vrem să le scriem, le scriem, când apreciem tot ce fac pentru noi, le spunem, când iubim, le arătăm că îi iubim.
Haideți să ne camuflăm preconcepțiile și să dăm frâu liber sentimentelor! Să iubim mult, deschis și sincer! "

sursa