Zilele trecute m-am confruntat c-o situatie pe care-o intalnesc des si cu care nu ma pot obisnui pentru ca mereu ma da peste cap si ma face sa devin un razvratit, situatia nefiind deloc compatibila cu principiile si modul meu de gandire.

O prietena imi relata ca s-a suparat pe o alta dar! cea de-a doua “nu stie si nici nu-i spune, daca-si va da seama bine, daca nu…nu”. Si culmea , prietene vechi si bune, ce au impartit ani de zile lacrimi si bucurii, au mancat din aceeasi cratita si-au dormit in acelasi pat.

Acu’fara suparare, pentru mine orgoliul e egal cu prostia. Probabil voi jigni multa lume insa militez cu tot sufletul pentru iertare si bunatate.

 Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat puterea de a ierta, si asta la nivel maxim :). Poate unii ma considera slaba, prostuta, dar sincer nu-mi pasa si nici nu ma consider superioara insa ma bucur ca nu-mi incarc sufletul cu probleme de gen. Sunt atatea lucruri rele pe lumea asta incat atunci cand vad ca ne facem rau unii altora ma apuca asa o stare de lehamite si nu stiu pe ce parte sa o-nvart si cum sa conving lumea SA IERTE!

 Da, in acelasi timp sustin si eliminarea din viata si anturajul nostrul a oamenilor care ne fac rau, ne umilesc, ne injosesc, asta e un lucru extrem de rau, insa poti face asta elegant, nu prin ura sau lipsa comunicarii ci reducand la minimum contactul cu persoanele respective, fara a simti in suflet manie. Trebuie sa ne acceptam fiecare asa cum suntem atat pe noi cat si pe ceilalti si sa ne obisnuim cu faptul ca NU, nu putem mula pe toti dupa dorintele si preferintele noastre.

  Dar….sa anulezi definitiv si irevocabil tot ce a insemnat acea persoana pentru tine, sa stergi cu buretele tot ce ati trait impreuna, faptul ca-ti facea bine s-o stii aproape sau departe, dar s-o stii acolo si sa te bucuri de prezenta ei in viata ta, mi se pare prea mult...

  Mi s-a intamplat si mie , “sa inchid porti si capitole” asa cum ziceam intr-o alta postare, insa am cautat sa ranesc cat mai putin pe cei cu care o vreme am rezonat destul de bine, pastrandu-i in viata mea dar intr-un mod elegant si nu am facut-o pentru ca acele persoane mi-ar fi facut rau cu intentie ci doar pentru ca am simtit ca acea prietenie nu se mai muleaza pe dorintele si preferintele mele, ma seaca de enegie si devine sufocanta.

  Revenind la iertare , la prietenie, la comunicare – oameni dragi, spuneti celorlalti cu ce v-au deranjat, relatati-le imprejurarile, conjuncturile care nu v-au picat bine.Cel mai greu ii e celuilalt cand nici macar nu stie cu ce v-a suparat.
  Nu judecati prin ochii celorlalti sau prin barfele survenite de la persoane “benevole”. Judecati cu inima si va va fi mai bine.

  Facem atat de multe lucruri involuntar fara ca macar sa avem habar ca putem rani. Chiar ieri ma suparasem pentru un motiv banal si-am avut un soc cand o prietena draga mi-a pus in fatza EXACT ACELASI LUCRU facut de mine. Deci suntem reflexia nemultumirilor noastre si nu o facem intotdeauna voit, dar a fi tras de maneca si indreptat e un lucru benefic atat pentru noi cat si pentru cei dragi.

  Spunem atat de multe lucruri urate la nervi, in care nici macar noi nu credem, e doar reactia noastra in fata lucrurilor neplacute. Unii se retrag in sine si sufera, altii dau pe dinafara vorbe necugetate in timp ce altii, mai intelepti, isi controleaza perfect reactiile.

  Mi-as dori si eu sa pot controla ce spun cand sunt nervoasa, …Vorbesc urat tocmai de oamenii pe care-i iubesc cel mai mult.

  Iertati , oameni buni, acelora care v-au gresit, incercati sa-i readuceti in viata voastra daca prezenta lor va facea bine la un moment dat, nu renuntati la lucrurile si trairile voastre frumoase doar din cauza orgoliului.
Niciodata nu veti putea regasi linistea sufleteasca decat iertandu-va pe voi si pe ceilalti.

 "Cum arata omul ideal, in viziunea ta?

Pentru mine? Cred că omul ideal este cel ce încearcă să fie normal. Altfel spus, filtrând întrebarea prin cele cu care eu lucrez, aş spune că omul ideal este cel ce conştientizează că-n omul de lângă el este prezent Dumnezeu la fel ca-n propria sa persoană, că fiecare din noi avem ceva divin în noi, lucru care ne obligă să fim cu adevărat oameni. Omul ideal este cel ce ştie să ierte cu adevărat, din suflet, este cel ce ştie să iubească necondiţionat de nimic material, cel ce le doreşte celorlalţi acele lucruri bune pe care sieşi şi le doreşte".

 "La ce visezi?

Visul meu aproape este vecin cu utopia. Mi-aş dori ca măcar o zi, cât trăiesc aici, pe pământ, să nu fie nimeni certat cu nimeni, să nu se audă nici o hulă, înjurătură, explozie şi ură. Măcar o zi de rai să fie pentru toată lumea.".

Sursa citate http://www.bucataras.ro/articole/interviurile-bucatarasro-padre-victor-45920.html




 




2 Comments

maria mihalache spunea...

hmm...........gandesc intru totul ca tine .........dar........eu nu-mi gasesc cuvintele pentru a asterne pe hartie,pentru a ma exprima in asa fel incat sa fiu inteleasa de oricine.ai talent ,da.........si spun asta pentru ca nu intotdeauna poti imbina asa de frumos ceea ce simti cu ceea ce spui.........nu este pentru prima data cand te-am citit si te-am apreciat pentru felul de a spune ceea de simti..........nu este usor si nu o poate face oricine.am spus-o si eu de multe ori..........de ce trebuie sa ne amaram ,de ce sa ne purtam ranchiuna, de ce sa aruncam cu cuvinte care dor sau de ce sa ne suparam si sa nu intelegem DE CE?......si n-am sa inteleg niciodata de ce esti suparat(a) pe mine fara sa stiu de ce!poate am gresit undeva iar eu nu am realizat ca ceea ce am zis sau am facut a fost ceva cu care am deranjat............nu-i mai bine sa ne spunem,sa dam cartile pe fata si in felul asta sa elucidam o "problema" care de fapt nu a fost intentionata sau cu rea credinta?
si daca chiar am gresit ,pentru ca nu este om sa nu greseasca ,daca avem puterea si intelepciunea necesara putem trece peste,putem ierta!
sunt multe de spus pe tema acestui subiect dar tu Gaby ai reusit aici ,intr-o pagina ,sa concentrezi si sa spui esentialul.............frumos gandit si asternut pe harie..........iar cine are ochi sa vada si urechi sa auda are de invatat si de meditat la spusele tale!
o zi buna alaturi de familia ta!

merisor spunea...

Asa Medi, bine ca ai spart tu gheata ca de azi dimineata ma tot gandesc sa scriu aici un comentariu, dar nu voiam sa fiu prima :))))
Ma regasesc in randurile scrise de Gaby, cred ca am citit de 5-6 ori pe ziua de azi.
Eu in general sunt o fire directa, nu-mi plac eschivarile si ocolisurile, dar in ultimul timp, asa de mult ma deranjaza unele orgolii si ambitii pe care le consider nefondate incat simt nevoia sa ma inchid in acea carapace numita "indiferenta", dar imi e greu sa o gasesc, as fi in stare chiar sa o cumpar, are cineva de vanzare?? Sunt foarte, foarte de acord cu iertarea, impacarea, pentru ca supararea tare doare.

Gaby, sper sa gasesti mai des inspiratie ca tare frumos si bine mai scrii!
Pupici si la cei mari si la cei mici.